Auto-evaluarea intreprinzatorului

Inainte de a incepe elaborarea oricaror planuri privind afacerea pe care ar dori sa o desfasoare in viitor, intreprinzatorul trebuie sa aiba in vedere cateva elemente care tin atat de contextul economic in care va functiona afacerea, cat si de motivatiile proprii ale intreprinzatorului si ale familiei acestuia (pentru ca, in cele din urma, familia este cea care suporta riscurile unui eventual esec sau se va bucura alaturi de „omul de afaceri al casei”, de succesul ideii puse in practica).

Intreprinzatorul trebuie sa raspunda la cateva intrebari:
– Cat de bine este informat cu privire la domeniu in care va functiona afacerea?
– Va putea planifica actiunile in mod logic?
– Are capacitatea de a actiona cu succes in conditii de risc?
– Este o persoana perseverenta?
– Are capacitatea de a lua decizii cu risc minim pentru afacere, fara a se implica foarte mult afectiv?
– Este un bun organizator?
– Este o persoana responsabila in gandire si are putere de munca?

Orice afacere este orientata catre crearea de profit, iar concurenta cu alti mici intreprinzatori face parte integranta din lumea afacerilor.

Succesul depinde de 2 elemente fundamentale: impactul afacerii asupra intreprinzatorului si planificarea afacerii.

1. Impactul afacerii asupra intreprinzatorului. Trebuie evaluate cat mai precis consecintele si exigentele afacerii pe plan personal. Afacerea va costa probabil multe momente petrecute in mijlocul familiei. Pentru a reusi este nevoie de multa daruire si de foarte multa munca. Din aceste motive, trebuie examinate potentialul si posibilitatile de care dispune intreprinzatorul (punctele tari, punctele slabe, limitele inainte de a abandona serviciul actual pentru a porni propria afacere). Daca sacrificiile sunt acceptate, se poate trece la faza urmatoarea.

2. Planificarea afacerii. Elaborarea planului de afaceri, care va prezenta schematic si logic pasii urmati in derularea afacerii, va ajuta la organizarea ideilor, va obliga la analiza obiectiva, critica si nesentimentala a proiectului de afacere, la modul de functionare si la rezultatele estimate.

Unul din primi pasi pe care trebuie sa-i faca un intreprinzator este de a gasi raspuns la intrebarea:

„Gasesc o idee de afaceri si apoi imi fac o firma pentru a pune in aplicare aceasta idee, sau imi fac mai intai o firma si apoi gasesc o idee de afaceri?”

Raspunsul la aceasta intrebare este legat de evaluarea personala pe care trebuie sa si-o faca in prealabil fiecare intreprinzator.
Majoritatea autorilor sustin ca stabilirea ideii de afaceri este prioritara, firma reprezentand un instrument pentru transpunerea ei in realitate.

[Exemplu]

Lipsa unui plan initial de actiune duce la o risipa importanta de energie si timp, dar poate fi suplinita printr-un efort concentrat si coordonat. Acesta este cazul lui Constatin Acostoaie, care a lucrat cativa ani ca inginer, ajungand in acelasi timp profesor la Universitatea din Suceava. Mai multi prieteni din strainatate au reusit sa-l convinga de bogatia de oportunitati de afaceri de pe piata romaneasca.

Acest lucru l-a determinat sa infiinteze in 1997 firma Alinter. Nu a putut face, insa, decat primul pas, pentru ca nu avea, de fapt, nici o idee adevarata de afaceri. A incercat mai multe variante, de la intermedieri si pana la imobiliare, insa nu a avut succes.

La un moment dat si-a dat seama ca trebuia sa gaseasca un produs sau serviciu care sa fie nou pe piata si s-a gandit ca, in viitorul apropiat, orice firma care se respecta va lua propriilor angajati carduri personalizate. Avea acum, in sfarsit, o idee de afacere, avea deja si firma; singura problema erau banii. Nici o banca nu a vrut sa-i acorde un credit, iar Constatin Acostoaie s-a indreptat catre firmele care lucrau in domeniul birotic si care se ocupau si de infolieri. Nici acestea, insa, nu au crezut in succesul economic al unei astfel de initiative, pretextand ca vor fi obligatorii preturi de vanzare prea mari pentru veniturile din Romania. Pana la urma, insa, a reusit sa imprumute 10.000 USD, achizitionand o instalatie de personalizare a cardurilor si un prim stoc de materie prima din Franta. Din februarie pana in aprilie 1998, inarmat cu rabdare, a batut la usile majoritatii firmelor mari care isi puteau permite sa investeasca in carduri personalizate pentru angajati. Prima comanda importanta a obtinut-o in aprilie si, timp de 4 luni, a personalizat carduri pentru filialele Peco din Moldova.

Ideea initiala s-a dovedit cu atat mai buna cu cat i-a indicat noi nise de actiune, iar in 1999 Constatin Acostoaie s-a orientat catre sistemele de control al accesului prin carduri magnetice sau coduri de bare si, mai apoi, spre sistemele de acces auto si sistemele de securitate. Astfel, cifra de afaceri a crescut de la 20.000 USD in 1998, la 40.000 USD in 1999 si la 55.000 USD in 2000. In 2002, cifra de afaceri a fost de peste 95.000 USD, iar profitul de aproximativ 15.000 USD. (Sursa: adaptare dupa revista Capital nr. 49 din 04 decembrie 2002)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *